Efectele fizice si psihice ale drogurilor

Efectele fizice si psihice ale drogurilor

Ce sunt drogurile?

Drogul este o substanta - solida, lichida sau gazoasa - care, introdusa in organism, modifica imaginea asupra propriei persoane si asupra realitatii inconjuratoare. Folosirea abuziva poate crea dependenta fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mentale si ale comportamentului.
Toxicomania este intoxicatia cronica voluntara care duce la pierderea libertatii de a se abtine de la folosirea drogului.
Toxicomanul este persoana care consuma, in mod regulat, droguri pentru a obtine o stare de o anumita intensitate.
Supradoza inseamna introducerea in organism a unei cantitati de substanta mai mare decat poate suporta acesta si care poate produce moartea. Supradoza intervine:

- atunci cand consumatorul utilizeaza o doza prea puternica in raport cu cea obisnuita;
- se foloseste un produs insuficient diluat sau amestecat cu alte substante;
- atunci cand se continua consumul dozei uzuale in paralel cu medicatia din cura de dezintoxicare.
- sevrajul desemneaza simptomele fizice si psihice care apar atunci cand un individ este privat de drogul de care devenise dependent sau la scaderea accentuata a dozelor.

Caracteristicile drogurilor

a) Dependenta
b) Toleranta
a) Dependenta este nevoia toxicomanului de a-si administra droguri. Ea poate fi fizica sau psihica.
- Dependenta fizica nu se intalneste la toate tipurile de droguri. Cand apare, ea se manifesta sub forma unor stari patologice care constau in necesitatea organica de a folosi droguri pentru a evita tulburarile ce apar la incetarea utilizarii. Ea apare mai ales la derivatii opiului (heroina, morfina).
- Dependenta psihica este cea mai importanta. Ea consta in modificari de comportament si o stare mentala particulara insotita de necesitatea psihica imperioasa de a-si administra substanta periodic sau continuu pentru a obtine o stare de bine sau pentru a inlatura disconfortul psihic. Este intalnita la toate tipurile de droguri.
b) Toleranta apare atunci cand organismul se obisnuieste cu prezenta unei anumite substante si se adapteaza la aceasta. Ca atare, pentru obtinerea unei anumite stari, toxicomanul trebuie sa mareasca dozele. Astfel, un toxicoman ajunge sa suporte doze care pentru persoanele normale ar fi fatale.

Clasificarea toxicomaniei

a) Dupa gravitatea efectelor:
1. majora - morfina, cocaina, amfetamina, alcool;
2. minora - tabagismul, cofeismul;
b) Dupa numarul drogurilor administrate:
1. monotoxicomanie - administrarea unui singur drog;
2. politoxicomanie - folosirea mai multor droguri. Este cel mai des intalnita.

Unele motive ale consumului de droguri

- Se iveste posibilitatea si tinerii pur si simplu incearca.
- Consumul de droguri poate fi vazut ca un lucru excitant si pentru care ai nevoie de curaj, si in loc sa fie opriti de prezentarea lui ca pe un pericol, se poate ca tinerii sa incerce tocmai pentru riscurile care le implica.
- Unii tineri folosesc droguri pentru a scapa de problemele zilnice (divortul parintilor, abuzul sau neglijarea in familie, la scoala sau alte situatii).
- Consumul de droguri poate fi provocat de singuratate, de sentimentul de inutilitate, de lipsa respectului de sine sau a increderii in sine.
- Din spirit de fronda.

Drogurile - intre realitate si fictiune

Majoritatea oamenilor nu sunt bine informati despre efectele diferitelor droguri. Faptul de a dispune de informatii adecvate va poate ajuta sa intelegeti corect acest fenomen si sa va formati propria opinie atunci cand discutati despre droguri cu alte persoane. Nu exista droguri puternice sau usoare, bune sau rele, ci totul depinde de ceea ce fac oamenii cu ele si de circumstantele in care sunt folosite. De exemplu, morfina este prescrisa bolnavilor de cancer care au dureri mari, fara a-i face dependenti, pe cand o doza de LSD poate provoca dereglari psihice unei persoane care are o boala mentala latenta. De aceea, nu pot fi aratate decat efectele comune ale diferitelor droguri. De asemenea, nu exista standarde pentru „controlul calitatii" drogurilor ilegale, acestea putand fi amestecate cu alte substante, in scopul cresterii profitului.

Se spune ca folosirea „recreationala" a drogurilor nu ar fi daunatoare, dar realitatea este ca toate drogurile ilegale sunt periculoase si produc modificari fizice si psihologice persoanei care recurge la ele. Folosirea prelungita a drogului mareste considerabil aceste efecte daunatoare si poate conduce la dependenta.
Se spune, de asemenea, ca marijuana nu ar fi mai rea decat alcoolul sau tutunul. In realitate insa, marijuana este foarte periculoasa intrucat ea este solubila in grasime, ceea ce inseamna ca elementele sale chimice psihoactive se fixeaza in partile grase ale corpului (de obicei creier si organe genitale). O tigareta de marijuana contine mai multi agenti producatori de cancer decat cea mai puternica tigareta de tutun.

Se spune ca doar indivizii slabi ajung dependenti de droguri, insa studiile au dovedit ca toxicomanii provin din aproape toate categoriile sociale si domeniile de activitate.
Se spune ca abuzul de droguri este „o crima fara victime" deoarece il vatama doar pe cel care le consuma, dar in realitate toxicomanul nu este singura persoana care sufera. Consecintele consumului de droguri se rasfrang si asupra familiei, a prietenilor si a intregii societati.

Clasificarea drogurilor

A. Substante care deprima activitatea sistemului nervos
1. bauturile alcoolice;
2. benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel);
3. barbituricele si alte substante utilizate ca somnifere (fenobarbital);
4. solventii si gazele inhalate (toluen, acetona, butan);
5. substante care reduc durerea - opiacee (opium, morfina, codeina, papaverina, heroina) si opioide (mialgin, fontral, metadona).
B. Substante care stimuleaza sistemul nervos
1. Cocaina
2. Cofeina
3. Tutunul
4. Amfetaminele, care au si efect halucinogen (ecstasy, pudra ingerilor);
5. Hormonii steroizi anabolizanti.
C. Substante perturbatorii ale functiilor sistemului nervos
1. LSD
2. Ciuperci halucinogene
3. Canabis

4. Mescalina